TELEVIZIUNILE DE ȘTIRI ȘI ALEGERILE

Nu am idee să mă pricep la previziuni și nici nu urmăresc semnele astrale. Dar am sentimentul că aceasta a fost ultima campanie electorală de la noi, la cel mai înalt nivel, care s-a desfășurat preponderent la televiziuni. Așa cum dezvoltarea internetului a dus la falimentul presei scrise în urmă cu câțiva ani, se poate lesne presupune că peste alți câțiva ani conținutul video pe net va fi cel puțin ca pondere la nivelul conținutului scris. Deja au apărut televizoare cu internet incorporat, posturi tv on-line, Facebook și câte și mai câte. Fără a bănui măcar pericolul, televiziunile noastre de știri nu fac decât să grăbească acest proces firesc. Prin imparțialitatea grosieră, asocierea cu moguli, finanțări suspecte, canalele de știri se faultează singure, decredibilizându-se în fața publicului. Și cum studiile arată că tot mai mulți oameni petrec timpul în fața calculatorului, în locul televizorului, momentul dispariției nu e departe.

Îmi amintesc că prin anii 2000, când multe ziare de calitate nu dispăruseră încă, a apărut informația că unii formatori de opinie din redacții ar fi fost formați să devină formatori. SRI-ul e în tot și în toate, se repeta pe la colțuri. E tot ce le mai trebuia publicațiilor pentru a le grăbi suferința. Iar istoria, ca de atâtea ori, se repetă. Putem spera că peste 5 ani, când internetul va prinde mai multă putere și în zonele marginale ale societății, campania electorală să fie mai responsabilă, fără derapajele întreținute de unele televiziuni.